marți, 10 decembrie 2013

Muntele, forma de relief si perspectiva a conditiei umane

I. Prezentare generală

     1. Definiţie

     Este formă de relief neregulată ce se înalţă mult deasupra mediului înconjurător cu versanţi abrupţi, cu zone de vârf restrânse ca şi arie. Aceste formaţiuni geologice au înălţimea începând de la  aproximativ 800 m . Se formează prin cutare, faliere, ridicarea scoarţei Pământului datorită mişcării plăcilor continentale, fie acumulărilor rocilor vulcanice la suprafaţă. Apar şi se reduc în altidutine , transformându-se în podişuri, în intervale mari de timp, cei mai tineri fiind lanţul muntos himalayan cu vârsta de 15 milioane de ani. Procesul prin care munţii se schimbă în altă formă de relief poate fi  şi violent în câteva zile  prin intermediul erupţiilor, aşa cum se şi formează. 

II. Formă de relief- latura fizică

2. Tipuri de munţi , după formare şi elementul de transformare al Terrei

     Importanţa muntelui pentru Pământ este una vitală. Acest fapt o demonstreză câteva cifre edificatoare :
      - Acoperă continentele în următoarele procende: 52% - Asia , 36 % - America de Nord, 25 -Europa, 22 % - America de Sud, 17 % - Autralia, 3 % - Africa, per ansamblu 22 % din suprafaţa totală a Terrei ;
     - 1 din 10 oameni locuiesc în zone muntoase, denumiţi după regiune muntean (munteni) sau montaniard (montaniezi) ;
     - Fluviile şi râurile importante izvorăsc, respectiv sunt alimentate din surse montane ;
     - Mai mult de jumătate din umanitate depinde vital de apa montană ;
     Informaţiile de mai sus arată importanţa acestor formaţiuni geologice. Se referă la repartizarea şi relevarea rolului său în viaţa planetei cu ce implică acest fapt. Modul de formare vorbeşte de un alt spectacol pe care doar natura îl poate oferi, arătând mai mult factorul său de transformare a reliefului.
     - Munţii de încreţire se formează acolo unde straturile cutate sunt împinse în sus de-a lungul marginii unei plăci continentale, a două plăci. Astfel s-au format lanţurile muntoase Himalaya, Alpii, fie Apalaşii ;
     - Munţii bloc  se formează prin deplasarea rocilor de-a lungul unei fali în scoarţa terestră. Sierra Nevada (California) , Grand Tetons (Wyoning)  sunt produsul acestui proces de formare ;
     - Munţii vulcanici, formaţi în urma erupţiei vulcanice ca rezultat al eliberării unei mase masive de lavă în atmosferă. Exemple  pot fi Etna, Krakatau, etc ;
     Cel mai spectaculos, respectiv cel ce modifică cel mai mult scoarţa terestră şi relieful este ultima categorie. Aceasta nu are procesul lent de naştere şi de coreziune, ci oferă una dintre cele mai violente manifestării ale naturii. Se cunoaşte modul în care aceste erupţii pot schimba, afecta în zonele locuite, fie când procesul se declanjează şi sunt oameni în larg. Antichitatea menţionează  evenimente de această factură care au marcat omenirea. Vulcanul Etna din Muntii Vezuviu în urma ,,furiei"  din 79 I. Hr. a distrus oraşul Pompei, respectiv alte trei orase ale Imperiului Roman. A avut urmări grave asupra imperiului, în special din punct de vedere economic. Urmările au fost cu un impact ,, neînsemnat", făcând comparaţie cu alte asemenea evenimente.
     Vulcanul Krakatau, situat în Indonezia, la 40 km. de Insula Sumatra, coasta de vest a insulei Java şi la 50 km. de strâmtoarea Sundra vorbeşte de două asemenea episoade la distanţă unul de altul mai mare de  două milenii. Se apreciază faptul că în urmă cu  mii de ani în urmă, s-a format un munte cu formă conică, cu baza de aproximativ 6 km în diametru, cea mai mare parte fiind sub nivelul mării. Izvoarele japoneze descriu o erupție devastatoare a vulcanului , care ar avut loc în anul 416 î.Hr.  şi după unii cercetători, a avut loc în 535 î.Hr. . A provocat o explozie cu echivalentul detonării a 400 megatoane de TNT sau 20.000 de bombe ca cea de la Hiroshima. A spulberat muntele existent şi a  format o căldare submarină cu diametru de 7 km. , apărând 4 zone ce includ acelaşi număr de  insule  mici :  Sertung în nord-vest, Lang și Polish Hat (sau Panjang)  în nord-est și Rakata în sud-est. Activitatea vulcanică a zonei a ridicat la suprafața apei încă două vârfuri,  Poeboewetan (Pubuuetan) și Danan, care s-au unit cu Rakata și au format o insulă denumită  Krakatau  cu dimensiunea de 5 km lățime și 9 km lungime. Piscurile erau aliniate în direcția nord-sud, culmea Poeboewetan la nord și culmea Rakata în sudul insulei mai mici, respectiv cele două vârfuri. 
     Procesul s-a repetat în 26 august 1883 , data locală 27 august, ora 10 a.m. ,7 august, ora locală, când s-a produs una dintre cele mai catastrofale erupţii cunoscute. Cifrele vorbesc de la sine:
     - Când a erupt prima dată , jetul de cenușă avea o lungime de 27 de km. În dimineața următoare au urmat alte trei explozii, ultima aruncând în aer două treimi din nordul insulei Rakata. Jetul de cenușă a ajuns la o altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km distanță, în insula Rodriguez. Acest zgomot a fost înregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe pamânt. În seara zilei de 27 august în urma unei explozii putermice a dus la surparea completă a părţii nordice a insulei Rakata ;
     - Exploziile, patru la număr au emis o energie echivalentă cu 200 megatone de TNT, cea mai mare puterninică fiind considerată cea de-a treia, estimată la echivalentul a 150 de megatone de TNT. Indexul magnitudinii a fost de 6 VEI, numit și “colosal”. În comparație, bomba de la Hiroshima a avut 20 de kilotone. Magma aruncată în aer a fost de aproximativ 125 km cubi ;
     - Coloana de cenușă vulcanică a atins altitudinea de 80 km,  întunecând cerul de la ora 10 a.m. până a doua zi și a fost văzut atât la Singapore (680 km de Krakatau) cât și de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distanță de 6000 de km. Viteza jetului a fost de 650 m/s, micșorându-se o dată cu sporul altitudini. 75 km cubi de magmă au interacționat cu apa, vaporizând acelaşi volum de apă. Gazul emanat a fost în mare parte dioxid de carbon și vapori de apă ;
     - Înainte de erupție, insula a avut o lățime de 5 km și o lungime de 9 km. Două treimi din aceasta au explodat, insulele Lang și Polish Hat au dispărut. A rămas doar o treime din insula inițială. Aproximativ 23 km pătrați din insulă s-au scufundat. Au mai rămas câteva insulițe care dădeau  forma inițială a insulei ;
     - În atmosferă au ajuns cca. 20.000 metrii cubi, deţinând de altfel şi un punct de referinţă. În scurt timp s-a ridicat o nouă insulă care s-a denumit Anak Krakatau ,,copilul lui Krakatau " . Vulcanul  apărut în urma erupţiei are aproximativ 200 m altidutine ;
     Printre cele mai devastatoare erupţii se numără următoarele:
     -  Vulcanul Lumington, înalt de 1680 m, din Papua Noua Guinee, a erupt în noaptea dintre 18-19 ianuarie 1951. Acesta după trei zile de  ,,fierbiere"  s-a eliberat ucigând peste 3.000 de locuitori, ca după aceea restul populaţiei din provinciei Oro să fie evacuată ;
     - Vulcanul Kelut, situat pe ţărmul estic al insulei Java, a erupt în 1919. Tributul adus este de 5.000 de oameni. În octombrie 2007 de frica repetării evenimentului au fost evacuaţi  în două zile 30.000 de locuitori ;
     - Vulcanul Ruiz, situat în Columbia a ucis 1000 de oameni în 1845. În 1985 a reînviat şi valul de lavă cu peste 80 km/h a înecat aproape toată populaţia oraşului Armero care era de 23.000 de locuitori ;
     - Vulcanul Mont Pelee, situat în Martinica în 1902 a provocat cea mai puternică erupţie a secolului XX, după estimarea vulcanologilor. Fântânele de lavă, fulgere şi nori toxici au fost eliberaţi cu peste 160 km/h, încât oraşul Saint Pierre a fiert la propriu cu cei 30.000 de locuitori. Au supravieţuit doi deţinuţi aflaţi în beciul închisorii locale ;
    - Vulcanul Tamborra, unul dintre cei 130 de vulcani activi ai Indoneziei, cu înălţimea de 4300 m a erupt în 1815. Evenimentul petrecut între aprilie-iunie a zguduit lumea. A schimbat compoziţia stratoferei, generând foamete neîntâlnită până atunci în Europa şi America de Nord. Vegetaţia insulei Tambora este firesc distrusă  de cenuşa toxică şi ploile acide. Aproximativ 70.000 de locuitori au murit arşi, otrăviţi, fie din cauza inaniţiei ;
     - Vulcanul Laki,se spune c-a provocat Revoluţia Franceză. Înalt de 1725 m, a erupt ultima dată în 1783, cu 6 ani anterior evenimentul istoric evocat. Dimensiunea acestei catastrofe în cifre este exprimată astfel:
      - A luat ca şi tribut uman 40.000 de locuitori ai Islandei, un sfert din populaţie, prin intermediul foametei cauzate de gazele otrăvitoare eliberate în aer ;
       - Marea Britanie a cunoscut ,,vara nisipoasă" datorat cantităţii uriaşe de pulbere din Nord. S-a răcit întreaga emisferă nordică provocând iarna următoare moartea a 8.000 de britanici prin frig ;
       - În America de Nord a fost între 1783-1784  cea mai geroasă iarnă din istorie cu Fluviul Mississippi îngheţat până la New Orleans, iar Golful Mexic acoperit pe alocuri cu gheaţă ;
       - În Europa vestică navele nu mai puteau intra în porturi din cauza ceţii, respectiv recoltele compromise timp de mai mulţi ani, datorită temperaturilor scăzute ;
       - Istoricii sugerează c-ar fi una din cauzele declanşării revoluţiei, în urma foametei prelungite ;
     Am exemplificat mai sus puterea de-a metamorfiza lumea aceste procese spectaculoase, cît şi devastatoare avută de vulcan. O demonstaţie recentă ne-a oferit Eyjafjallajokul. Acesta la finalul lui decembrie 2009 a început activitatea seismică. Cu altidutinea de 1666 m, între martie şi aprilie 2010 ne-a mai arătat încă o dată, dacă era necesar că natura ne este superioară. N-a provocat victime umane, dar a adus pierderi imense traficului aerian. Au fost blocate anumite curse ce făceau legătura cu exteriorul Europei, din cauza norului de cenuţă , închizându-se mai multe aeroporturi. Are efecte negative asupra mediului, fermierilor  recomandându-se să nu le de-a apă animalelor. Eliberează între 150.000-300.000 tone CO 2 pe zi. Costul economoic a fost unul major, cu un impact mondial de 3,53 miliarde EURO, din care 3,31 miliarde în săptămâna 15-21 aprilie, când a fost blocat traficul aerian european aproape în totalitate. Peste 10.000 de zboruri au fost anulate, fapt neîntâlnit din Al II- lea   Război Mondial. Faptul că s-au putut anula anumite transporturi de persoane şi marfă a redus impactul economic. Turismul a pierdut aproximativ 1,13 miliarde EURO, efort economic de hotelieri şi restaurante. Impactul poate fi comparat cu uraganele ce mătură zone întinse din SUA, fie din lume, a incendiilor  în care ard sute de hectare de pădure sau a cutremurului din S-E Asiei din decembrie 2009 ;
     Exemplele de mai sus arată latură ce modifică relieful Pământului. Munţii de de încreţire şi cei bloc impresionează prin felul lor de apariţie şi de erodare , într-o perioadă de timp sesizabilă doar în milioane de ani. Erupţiile sunt posibil cele mai devastatoare fenomene ale naturii, ce oferă un spectacol în sine, atunci când omul nu are de suferit. Ne arată cât de slabi suntem în faţa furiei naturii. Schimbă relieful, cât şi cursul istoriei. Este ceva firesc , dacă îl comparăm cu procesele interne ale Pământului. 
       
3. Muntele, legătura între terestru şi acvatic

     Definiţia clasică a muntelui vorbeşte de formă de relief localizată pe uscat, ceea ce nu este în totalitate adevărat. Acestea nu sunt doar structuri geologice ce leagă planul terestru cu cel aerian. Sunt şi legătura dintre acvatic şi habitatul nostru. Se regăsesc pe suprafaţa şi sub aceasta trei tipuri de munţi ce definesc indirect omul :
     I  Munţii submarini sunt formaţiuni geologice ce se află  în totalitate în apele oceanelor. Se cunosc mai puţin de 200 din cei aproximativ 10.000 exploraţi până în prezent. Vârful cu cea mai mare înălţime  este situat în Oceanul Pacific în Groapa Tonga. Aceasta se află  în Oceanul Pacific de Sud şi este la adâncimea de 10.882 m , cunoscut în punctul său cel mai profund ca ,,Deep Horizon ". Este descoperit în 1953 pe marginea groapei având 8.325 m, cu doar 305 m sub nivelul mării. Groapa este locul unde a ajuns pe fundul oceanului generatorul termoelectric cu radiozotopi din misiunea Apollo 13. Mai deţine şi reperul ca cel mai adânc punct din Oceanul Planetar.
     II  Munţii oceanici sunt de origine vulcanică de tip submarin de dimensiuni mari. Se ridică cu cel puţin 1.000 m deasupra nivelului mării. Cei sub acest standart sunt cunoscuţi sub următoarele denumiri :
      - Submarinii mici sunt creste oceanice ; 
      - Cei cu vârfuri teşite guyote ;
     Există în toate bazinele oceanice. S-au descoperit până în anii 1970  cca. 10.000 dintr-un număr de 20.000. Expediţiile oceanografice descoperă alţii între timp cu cât tehnologia avansează.
      III  Munţii tereştrii sunt cei mai reprezentativi . Înălţimea maximă a acestora o are Vârful Everest cu 8848 m, puţin mai mai mare decât cea a celor submarini. Acesta a fost descoperit în 1852 de un matematician şi geodez indian pe numele său Radhanath Sikdar, dar numele a fost dat de Sir George Everest.
     Faptul că populează nu doar planul terestru, cât şi acvaticul nuanţează două aspecte importante :
     - Perioadele de glaciaţiune, cât şi privind din perspectiva vechimii Terrei estimată la 3, 53 miliarde de ani, este posibil ca uscatul să fie acoperit de apă. Arată în altă ordine de idei că activitatea din interiorul scoarţei terestre nu încetează, în acest caz munţii vulcanici fiind un exemplu. Pământul este în sine un organism viu ;
     - Legătura creată de muntele submarin, cred ca este dincolo de-o explicaţie obiectivă, ci creează o armonie între om şi natură. Uneşte Pământurile de Jos şi cel de Sus, născându-l  pe cel din Mijloc, ca şi formă de înţelegere a vieţii cât mai profundă. Ne vorbeşte de un dar al Creatorului Universului, respectiv indică zona mediană a înţelegerii lumii. Avem şansa prin reliefarea acestui aspect al muntelui sa ne dăm seama de vitalitatea apei  pentru umanitate, cât şi-a oceanului ca menţinere a echilibrului naturii ce face posibilă viaţa ;
     Muntele în perspectiva celor arătate anterior putem aprecia ca este un fel de axis mundi  (centru al lumii ) , cât şi din alte motive.  

III. Forma conştiinţei-latura spirituală

4. Habitat, spiritualitate şi rol civilizator al umanităţii

     Muntele pe lângă dimensiunea şi importanţa avută în natură are una la fel de vitală în devenirea umană. Este forma de relief care a avut cea mai importantă influenţă şi un impact major în istoria omenirii. Prin peşterile acestora şi piatra din trupul lor, omul a locuit, respectiv şi-a  făcut uneltele necesare în lupta pentru supravieţuire. Omul cunoştea o climă aspră, găsind în acesta refugiu prin intermediul cavernelor în care a lăsat urma trecerii sale picturi şi gravuri. Acestea reprezintă scene de vânătoare, animale, imagini cu familia, fie legat de ierahii ale triburilor, prima formă de organizare socială. Peştera cea mai importantă în acest sens este cea din Lascaux din Sudul Franţei, estimate a fi dintre cca. 17- 15.000 Î. Hr. .  În prezent este pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Mondial, statut obţinut în 1979. Omul printr-o adaptabilitate specifică a rezistat şi prin dezvoltarea capacităţii intelectuale, a reuşit să se impună în timp de mii de ani. S-a organizat treptat având diverse forme de guvernământ şi perspective asupra spiritualităţii sub forma relegiei.
     Spiritualitatea şi dimensiunea ca şi spaţiu propice dezvoltării comunităţii omului i-au conferit acestei forme de relief un statut special. Se desprind două ramuri ce vorbesc de componete ce se completează :
      I  Habitatul este una din funcţiile avute în existenţa noastră milenară de acesta. Iniţial a fost primordial în evoluţie. În timp din prisma inteligenţei am reuşit să  construim, la altidutini mari oraşe şi imperii cum ar fi cel Incas, pe ,, trupul" său. Macchu  Picchu din Peru, oraş construit între     1460- 1470 Î. Hr. , este un exemplu al nivelului avansat al civilizaţiei umane. Imperiul Incaş, ca şi multe altele din aceeaşi perioadă au arătat forţa omului, cu influenţe străine . Macchu Picchu, capitală a incaşilor în perioada de înflorire reuşea să adăpostească între zidurile sale câteva mii de locuitori, deşi se află la 2430 m altidutine. În prezent este nelocuit, reprezetând unul dintre cele mai importante moşteniri arheologice şi istorice ale omenirii.
     Există şi în prezent aşezări care în contrast cu condiţiile de trai, sunt locuite. Nepalul, situat în Sudul Asiei, în inima munţilor Himalaya. Este unul dintre statele aflate la cea mai mare altidutine, desfăşurat între doi ,,giganţi" India şi China prin intermediul provinciei Tibet. În spaţiul european reperul îl deţine Elveţia. Există comunităţi care se află la înălţimi de mii de metri şi continuă să se dezvolte. Unele din exemplele în acest caz, ce se situiază în zone improprii asupra vieţii :
     - Quito, capitala Ecuadorului aflată la 2.800 metrii deasupra nivelului mării. Se află la 22 km. de linia ecuadorială şi flancat pe-o parte de Anzi ;
     - Taya, oraş al statului Buthan, se află aproape de graniţa tibetană la 3.800 m altidutine, una din cele mai izolate comunităţi umane. Iarna, fie în condiţii metereologice dificile zona devine inaccesibilă ;
     - Assekrem din Sahara, zonă aridă aflată printre vârfurile golaşe a munţilor Atakor. Este unul dintre cele mai surprinzătoare aşezări umane. Se află la o altidutine de 831 m pe o veche linie de comerţ a Saharei ;
     - Las Paz, din Bolivia, aflat la 3.500 m alt. , unde locuiesc aproape 1.000.000 de locuitori. Este una dintre cele mai înalte capitale din lume, respectiv mai vechi decât Macchu Picchu ;
     - Principatul Andorra se află între culmile Pirineilor dintre Spania şi Franţa. Are o suprafaţă de 470 km. patraţi. Este o staţiune populară în special pentru sporturile de iarnă ;
     Oamenii au construit sate şi oraşe de-a dreptul spectaculoase pe marginea stâncilor sau pe  versanţii munţilor,  încă din perioada medievală. Construcţiile par a fi înglobate în decor , efectul vizual fiind unul amplificat, mai ales pentru cei care descoperă acele locuri. Printre asemenea comunităţi se regăsesc următoarele aşezări :
     - Castellfollit de la Roca este  comunitate din Catalonia, Spania unde casele sunt construite pe marginea stâncilor. Se desfăşoară într-un perimetru de 2,5 km pătraţi. S-a dezvoltat din perioada Evului Mediu. Locuinţele sunt construite din rocă vulcanică, pentru a se integra cât mai mult în peisajul natural ;
     - Rocamadour este un mic sat francez pe o stâncă ce domina Valea Alzou şi împrejurimile sale.
 Este situat S - V  Franţei. Este construit în secolul XII, apoi a fost părăsit. Actualmente este loc de pelerinaj. Intrarea în sat se face prin intermediul a 200 de trepte ;
     - Bonifacio este aşezare din Insula Corsica, ce se află la 70 de metri deasupra Mării Mediterane. Port cunoscut, unde în prezent ancorează yachturi scumpe ;
     - Bandiagara Escarpment sau Ţinutul Dogonilor din Mali. Sunt aproximativ 700 de sate asezate de-a lungul stâncii de nisip numită Bandiagara ce tranversează zona la o altidutine de 500 m. Scopul pentru care au construit în acest loc case era să îngroape morţii la înălţime ;
     - Rodna este oraş din Malaga, Spania ce se ridica pe un munte de 750 înălţime. Este despărţit în două de râul Guadalevin, însă unit de trei poduri. Arhitectura are influenţe romane şi maure, fiind sub stăpânirea acestora, respectiv se spune că este punctul de origine al luptelor cu taurii ;
     - Al Hajjara este situat în munţii Haraz, din Yemen. Aşezare impresionantă, însă este uşor accesibilă cu case construite în piatră încă din secolul XII ;
     Munţii au ajutat la formarea unor civilizaţii, unităţi spirituale si statale pe teritoriul pământului. Un exemplu în acest caz îl reprezintă lanţul muntos Carpaţi, care a reprezentat leagăn al strămoşilor poporului român. A fost un element definitoriu în dezvoltarea noastră, cât şi un magnet în a atrage popoarelor cuceritoare. De asemenea pot fi şi depozitul unor resurse de metal preţioase şi rare . Muntenegru este un alt exemplu ce vorbeşte de importanţa acestora în istoria lumii. Din denumire lesne se înţelege se trage de la nuanţa de întuneric a munţilor ce populează această zonă . Numele  acestei ţări balcanice  provine din Crna Gora,  fie varianta Trsna Gora (Munte negru) , utilizată cu referire la o mare parte a Muntenegrului din secolul al XV- lea.
     - Funcţia spirituală s-a completat treptat cu rolul său de habitat. A oferit spaţiul necesar dezvoltării unor religii monoteiste şi politeiste. Şi-a arătat influenţa, devenind factor  comunicator între cer şi pământ. Această  legătură devine mai profundă prin faptul că uneşte şi planul subteran cu cel terestru.
     Apare în majoritatea religiilor lumii, ca un spaţiu de meditaţie, respectiv al regăsirii într-un proces de mântuire prin rezistenţa la ispită. Descoperirea în Nepal a unui munte cu o înălţime de 45 metri, care adăpostea un vechi regat a prilejuit naşterea multor întrebări. Aflat într-o zonă complet inaccesibilă , acest castel gigantic format din nu mai puţin de 10.000 de peşteri, cu numeroase tuneluri  ce le leagă ]ntre ele. Fostul regat Mustang rămâne o enigmă şi o construcţie ascunsă în munţii Himalaya ce se înscrie printre multele mistere din trecutul nostru îndepărtat şi  neelucidat.
     Apare în religiile lumii începând ca element comunicator al divinului în viaţa omului. Se găsesc exemple unde mai multe comunicăţi spirituale ,, revendică" acelaşi loc de raportare la divinitate. Aceste monumente reprezentative ale naturii, care împreună cu templele,  au fost forme fizice  ale propagării spiritualităţii în istoria noastră sunt următoarele :
     - Muntele lui Adam se află în Sri Linka, considerat sfânt la mai multe religii. Budiştii îl consideră că pe stânca din vârful acestuia se păstrează urma tălpii lui Budha. Brahmanii cred că este vorba de talpa lui Shiva. Mulsumanii şi creştinii cred că aici a căzut Adam după izgonirea din Rai. Legenda spune că însuşi Dumnezeu a dorit să atenueze şocul lui Adam, oferindu-i un loc la fel de frumos ca şi Raiul ;
     - Muntele Ararat face parte din lanţul muntos de la graniţa dintre Turcia şi Armenia. Are două vârfuri importante de 5.165 m şi 3896 m alt. în urma unui vulcan stins. Menţionat în Blibie legat de Potopul lui Noe, eveniment atestat şi istoric ca şi un cataclism global. În 1670 cercetătorul olandez Jan Gruys,  într-o expediţie a căutării arcei pierdute a găsit un pustnic ce ia oferit o cruce din lemnul ce s-a folosit la construcţia arcei. S-au găsit bucăţi de lemn negru, nefiind copaci pe acesta, de unde se bănuieşte că barca s-a izbit de culmile acestuia o dată cu scăderea apelor. Apare evocat şi în Epopeea lui Ghilgameş, scriere veche datată cu anul 4000 Î. Hr. , unde se vorbeşte de un potop universal şi arca ecoului Utnapistim. Este menţionat şi în Coran.
     - Muntele Athos are înălţimea de 2033 m din Grecia. Este  unul din centrele creştinismului. Religia Ebraică apare anterior creştinismului, unind prin intermediul Vechilui Testament din Blibie cele două religii. Muntele  Sinai şi  Sion sunt alte locuri marcante în dezvoltarea acestei religii care în prezent reprezintă peste un miliard din populaţia lumii ;
     - Muntele Meru este menţionat în filosofia budistă. Apare ca un munte gigantic, denumit şi Sumeru , care se credea c-ar fi centrul lumii în cosmologia indiană. Se spune că era din aur şi giuvaere, în jurul căruia se învârteau planetele. Etimologic se traduce ca Minunatul Meru, datorită prefixului (su- excelent, minunat) . O lucrare indiană veche vorbeşte de faptul că ar fi fost înalt de 80.000 de yojenas, cca. 7.300 m . O hartă din perioada Edo a istoriei japoneze  spune că acesta s-ar afla la graniţa dintre India şi Tibet, fie că ar fi de fapt muntele  Kailasa în apropierea Monasarovar din Tibet. Legendele îl indică ca şi un loc al perfecţiunii şi transcendeţei. Acesta este important şi în budism şi jainism ;
     - Muntele Tai Shan, situat la nord de oraşul Tai an din provincia Shandong. Este considerat unul din cei cinci munţi sacrii ai religiei taioiste. Credinţa veche chineză îl considera cel mai înalt din lume. Monarhii chinezi i-au adus jertfă cerului şi pământului, fiind escaladat de 6 împăraţi, pe un traseu de 9 km, cu diferenţă de 1350 m ce includ în total scări însumând 6.293 de trepte.
     Alţi munţi împortanţi în memoria colectivă şi spirituală sunt următorii :
     - Muntele Kogaionon (nu varianta greşită Kogaion) , considerat locul sacru al dacilor ;
     - Muntele Olimp este panteonul zeilor la greci, guvernat de Zeus ;
     - Muntele Asgard este  reper în mitologia scandinavă ;
     Exemplele de mai sus sunt doar o listă scurtă, apărând în cazul tuturor culturilor şi civilizaţiilor antice.
     Mai sus am arătat rolul de habitat. Locuitorii din aceste regiuni muntoase sunt denumiţi muntean (munteni), fie montaniard (montanierzi) şi funcţia spirituală. Aceste funcţii se completează, arătând perspectiva muntelui dincolo de forma de relief, având un rol civilizator în istoria omenirii. Ambele forme de înţelegere a lui rămân vitale în continuare, oferindu-ne o imagine a trecutului, pentru a putea contura un viitor.
    
5. Perspectiva psihologică a muntelui

     Această formă de relief se reflectă pregnant şi în interpretarea psihologică, funcţie care a devenit fundamendală. Chiromanţia prezintă palma noastră asemenea unui relief al unor munţi  ce poartă numele planetelor din cosmos. Dacă le înţelegem semnificaţiile, ce arată calităţile, însuşirile  şi caracteristicile ce ne aparţin fiecăruia în parte. Ne arată puterea noastră de-a depăşi anumite obstacole întâlnite inevitabil, cât şi aspiraţia spre ceva superior. Ne vorbeşte de nevoia vitală de a evolua spiritual, de a escalada un munte interior. Acesta în vis înseamnă onoare, glorie, elevare, obstacol cât şi victorie asupra slăbiciunilor noastre şi celorlalţi. Prevesteşte echilibru şi forţa să ne ţinem în frâu agresivitatea, fie să prevenim timititatea, dacă sunt munţi şi păşuni întinse. Repetiţia lor reclamă monotonia. Când apar în vis stâncoşi,  însoriţi ne vorbeşte de nevoia să schimbăm câte ceva referitor la activităţile coditiene. Când ne apar semeţi, înalţi, stâncoşi, dar însoriţi demonstrează nevoia de superioritate, mai ales cei ce ne consideră inferiori. Demască şi creşterea agresivităţii, ce trebuie anulată prin alte moduri decât violenţa sub diverse feluri.  De asemenea reprezintă refugiul nostru în cazul ispitei, oferindu-ne linişte, atunci când căutăm răspunsuri.
       
6. Muntii spaţiali

     Am avut impresia că suntem centrul universului, timpul demonstrându-ne cât de mici suntem cu adevărat. Ne arată că suntem parte a unei creaţii infinite, într-un sistem de valori spirituale în care deţinem un rol esenţial. Planeta Terra este în mod sigur asemănătoare cu celelalte din univers, cum ar fi Marte, fie satelitul natural al Pământului, Luna. Elementele comune dintre cele două planuri pe lângă presupusa existenţă a apei, cea a muntelui este certă. Suntem într-un circuit continuu în care energia şi spiritul lucrează pentru noi. Prezenţa acestei forme de relief, încărcată de aură spirituală, prezentă în spaţiu este un semn că avem apartenenţă şi există legătură între ,,componetele" cosmosului.
     Recordurile terestre ale munţilor cum ar fi vârful Himalaya cu 8848 m alt , lungimea maximă neîntreruptă de 7242 km al lanţului muntos Anzii, par a fi decât o umbră în comparaţie cu replicile sale spaţiale. Vârful Olympus Mons de pe Marte are cca. 26.000 m alt. , fie prezenţa lanţurilor muntoase de pe lună, arată faptul că ne raportăm sub toate formele la Univers. Pe suprafaţa Lunii se găseşte un lanţ muntos denumit Monte Carpatus ( Munţii Carpaţi ) , ce se formează la marginea de Sud a unui gigantic lunar : Mare Imbrium, unde se găsesc vârfuri de până în 5000 m altidutine. Celelalte denumiri se regăsesc printre altele replicile spaţiale lanţurilor muntoase tereştre : Caucaz ( Monte Caucas) , Alpii (Alpei),  Apenini  (Apenninus),  Pirinei (Pyrenalus) .
     Mulţumită ,,aventurilor" ştiinţifice al unor oameni ca Lupu Victor Daniel şi-a evoluţiei tehnologiei, putem avea acces la informaţii referitor la Spaţiu. Demersurile unor amatori cum ar fi cel menţionat mai sus, face să fim la rândul nostru să devenim fascinaţi de acesta. Pasiunea, cât şi investiţiile enorme rulate în aceste proiecte spaţiale , ne permit să aflăm tainele universului. Rezultatele avute în prezent, respectiv din viitor,  sunt şi un tribut adus celor care şi-au adus  contribuţiile de-a lungul timpului. Printre personalităţile exponenţiale sunt următorii : Nicolaus Copernic, Galileo Galilei sau Albert Einstein.  

IV. Epilog

7. Concluzii şi deschiderea altor perspective

     Am arătat anterior rolul primordial al muntelui în viaţa noastră şi a planetei. A transformat relieful în timp sau violent, influenţându-ne radical istoria pe alocuri. Reprezintă o forţă distrugătoare, ce-a cerut tribut uman prin moartea a zeci de mii în timp. Muntele în măsura propoţiei avute ca şi arie de acoperire al Terrei , are şi un rol civilizator de-a lungul mileniilor, când a marcat, respectiv va continua să o facă  în continuare în istoria noastră. Funcţiile spirituale şi de habitat au intervenit esenţial în evoluţia noastră din toate punctele de vedere. Acesta prin intermediul pădurilor şi vegetaţiei dezvoltate, asigură hrana populaţiei  acelei arii, dar nu neapărat numai acelor locuitori. Patrimoniul natural reprezentat de munte ar trebui să fie conservat , dacă nu putem să-l şi îmbunătăţim. Ar trebui să-l lăsăm moştenitorilor,  cel puţin aşa cum îl primim. Pădurile, fructele de pădure şi animalele specifice acestei forme de relief  sunt o parte din ceea ce ne acordă acesta. Nu poate să aibă un preţ, ca şi viaţa în sine.
     Latura umană a acestuia este una fundamentală. Se reflectă  în existenţa noastră, ne confundăm cu muntele pe plan psihologic. Acesta din perspectivă culturală ne-a îmbogăţit cu prezenţa sa în aceasta. Apare ca stare de linişte în muzică, în special cea clasică. În artele vizuale au un anumit simbolism şi o aură magnifică. În film apare imperial şi din care învăţăm lecţii de curaj, sa mergem mai departe, spre a ne depăşi limitele.  Pictura îl are pe Friedrich, unul dintre  reprezentaţii romantismului european, vorbind de munte ca spaţiu de meditaţie.

     Bibliografie :
     1. Enciclopedia Universală Britanică, ediţia în limba română .
     2. Site-ul Wikipedia .
     3. Blogul http://istoriaereinoastre.blogspot.com .
     4. Site-ul www.descoperă.ro, articolul ,,Oamenii de "ştiinţă  au descoperit un metropolis marin"
     5. Site-ul www.crispedia.ro .
     6. Revista Magazin din data de 5 mai 2010, articolul ,,Cele mai puternice erupţíi vulcanice din istorie" de Gabriel Tudor .
     7. Site-ul www.mytologica.ro, articolul ,,Munţii sacrii în istoria popoarelor".
     8. Site-ul www.elixir.ro .
     9. Site-ul www.creştinortodox.ro .
   10. Site-ul www.lovendal.ro .
   11. Site-ul www.ziare.com cu următoarele articole :
      - ,,Unul dintre cele mai mari mistere din lume, descoperit pe un munte din Nepal"
      - ,, Erupţia din 2010 a vulcanului islandez a costat 5 miliarde de dolari"
      - ,,Oraşe aflate la cea mai mare altidutine"
      - ,,Oraşe spectaculoase construite pe stânci"
   12. www.portal.info.ro/dicţionardevise .
   13. www.a1.ro/lifestile , Psihologie : interpretarea peisajelor din vise .
   14. Blogul http://astrofotografia.blogspot.com .
   15. ,,10.000 de vise intrepretate"de Pamela Ball, Editura ,,Litera Inţernational" , 2009

                                                                                                    Evolet Ennyus, 5 decembrie 2013