1. Seara
Pe bulevardul oraşului provincial este linişte şi oarecare plictiseală. La semafor erau destui oameni cât şi mult din aglomeraţia din urmă cu câteva ore, arătând că este viaţă în acel spaţiu. Mergeau spre casele lor lăsând oraşul pustiu. Acesta mai era animat de un număr mic de maşini şi oameni cărora le plăcea să simtă pulsul unei nopţi urbane. Un tânăr se uita la oraşul pustiu şi s-a hotărât să facă paşii mici pe străzile pustii în oraşul provincial.
2. Prostituata
Era înaintat în noapte şi aproape nimeni nu mai circulă pe străzile pustii ale oraşului. Circulau maşini puţine pe bulevardul respectiv, semn că oraşul nu era unul părăsit... dar de moralitate pe alocuri. Prostituatele, femeile care îşi vând trupul obscen străinilor, era imaginea frecventă al acestui decor în noapte. Maşinile uneori opreau şi se urca câte una sau mai multe ce se ascundeau repede în locuri ştiute doar de ei...departe de ochiul străinului, însă ajungeau în acelaşi punct final. Peisajul era completat de străini în căutarea sinelui sau cupluri de îndrăgostiţi ce se plimbau încet, pe bulevard sau prin parc. Luminile de la unele apartamente erau aprinse sau la ferestrele altora se întrezărea doar umbrele şi lumini slabe la majoritatea erau stinse.
3. Drogul şi violul
Departe de liniştea de ansamblu a oraşului undeva în zona gri situaţia era alta. Luminile romanţate ale unui decor urban rămâneau în urmă pe măsură ce se înaintea în zona violentă.
În scara unui bloc erau mai mulţi tineri cu îmbrăcăminte specifică unui anumit grup social. Ascultau muzică la maxim, consumau băutură, deasupra lor fiind un nor de fum de ţigară şi pe jos fiind câteva seringi. Trăiau în lumea lor iluzorie, însă nu-şi depăşeau perimetrul prea mult. Jucau jocuri de noroc sau alţii făceau mai în umbră sex, dar imediat după miezul nopţii au plecat pe mai multe cărări visători în lumea lor artificială a drogurilor. Au părăsit locul, dar rămâne urma trecerii lor pe acolo.
În scara unui bloc erau mai mulţi tineri cu îmbrăcăminte specifică unui anumit grup social. Ascultau muzică la maxim, consumau băutură, deasupra lor fiind un nor de fum de ţigară şi pe jos fiind câteva seringi. Trăiau în lumea lor iluzorie, însă nu-şi depăşeau perimetrul prea mult. Jucau jocuri de noroc sau alţii făceau mai în umbră sex, dar imediat după miezul nopţii au plecat pe mai multe cărări visători în lumea lor artificială a drogurilor. Au părăsit locul, dar rămâne urma trecerii lor pe acolo.
-Bună seara domnişoară, unde te duci? a întrebat bâlbâit bărbatul.
-Contează! ... a exclamat.
-Normal, că vreau să fac sex cu tine cu aceeaşi nervozitate şi băutură în cap.
-Nu vreau... mai mult indignată.
-Ştiu de unde ai venit acum... doar te plătesc, a continuat nervos şi cu mai mult curaj.
-Nu... a spus ea, dar nu a terminat propoziţia, când a luat-o de mână şi-a lipit-o de zidul blocului din apropiere. Se uita ca un lup lacom la pradă şi ochii îi străluceau de dorinţa să o aibă. Îi privea trupul cu lăcomie de parcă era nebun.
-Nu vreau, parcă cu teamă. Era speriată de privirea lui ascuţită. Bestia din el o dorea şi femeii i se citea frica, dar a avut timp să-l împingă cu violenţă. Imediat bărbatul i-a rupt bluza de pe ea şi i-a dat fustiţa de pe ea. În câteva clipe ea a fost ucisă de teamă în timpul violului, având doar un spasm şi bărbatul era la fel de confuz.
-M-ai violat... a spus cu teamă ea.
-Nu ţi-a plăcut de mine, dar cu celălalt a fost mai bine? a întrebat nervos şi confuz. Unde te duci acum tâmpito, la poliţie?... a repetat acesta.
-Nu, cu ea paralizată şi mai speriată.
-De ce mă minţi?a insistat cu obsesie şi violent apucând-o de mână şi a pus-o din nou lângă acelaşi zid. Mă cunoşti, nu nega curvo?!...
-Nu, dar lasă-mă în pace, timorată, dar când i-a dat o palmă puternică umblându-l de sânge pe bărbat, în acelaşi timp şi zidul. Bărbatul îi privi trupul inert cu luciditate, parcă trezit de sângele ei. Acesta îi acoperi privirea, cât şi ea îl urmarea, aflându-se într-o agonie reciprocă, parcă mai mult ea, apoi în scurt timp şi pieptul i-a fost acoperit de lichidul de culoare roşie când a murit răsuflând cu greutate. Avea conştiinţa puţin trează şi-n acea stare a avut un moment când şi-a dat seama de crimă şi-n colţul ochiului drept a apărut o lacrimă. Se ridică ştergându-se la acel ochi şi dispare în noapte, plecând spre o direcţie necunoscută aşa cum şi venise...
-Contează! ... a exclamat.
-Normal, că vreau să fac sex cu tine cu aceeaşi nervozitate şi băutură în cap.
-Nu vreau... mai mult indignată.
-Ştiu de unde ai venit acum... doar te plătesc, a continuat nervos şi cu mai mult curaj.
-Nu... a spus ea, dar nu a terminat propoziţia, când a luat-o de mână şi-a lipit-o de zidul blocului din apropiere. Se uita ca un lup lacom la pradă şi ochii îi străluceau de dorinţa să o aibă. Îi privea trupul cu lăcomie de parcă era nebun.
-Nu vreau, parcă cu teamă. Era speriată de privirea lui ascuţită. Bestia din el o dorea şi femeii i se citea frica, dar a avut timp să-l împingă cu violenţă. Imediat bărbatul i-a rupt bluza de pe ea şi i-a dat fustiţa de pe ea. În câteva clipe ea a fost ucisă de teamă în timpul violului, având doar un spasm şi bărbatul era la fel de confuz.
-M-ai violat... a spus cu teamă ea.
-Nu ţi-a plăcut de mine, dar cu celălalt a fost mai bine? a întrebat nervos şi confuz. Unde te duci acum tâmpito, la poliţie?... a repetat acesta.
-Nu, cu ea paralizată şi mai speriată.
-De ce mă minţi?a insistat cu obsesie şi violent apucând-o de mână şi a pus-o din nou lângă acelaşi zid. Mă cunoşti, nu nega curvo?!...
-Nu, dar lasă-mă în pace, timorată, dar când i-a dat o palmă puternică umblându-l de sânge pe bărbat, în acelaşi timp şi zidul. Bărbatul îi privi trupul inert cu luciditate, parcă trezit de sângele ei. Acesta îi acoperi privirea, cât şi ea îl urmarea, aflându-se într-o agonie reciprocă, parcă mai mult ea, apoi în scurt timp şi pieptul i-a fost acoperit de lichidul de culoare roşie când a murit răsuflând cu greutate. Avea conştiinţa puţin trează şi-n acea stare a avut un moment când şi-a dat seama de crimă şi-n colţul ochiului drept a apărut o lacrimă. Se ridică ştergându-se la acel ochi şi dispare în noapte, plecând spre o direcţie necunoscută aşa cum şi venise...
4. Aniversarea
La mică distanţă se află un restaurant unde cineva sărbătoreşte ceva frumos. Erau tacâmuri alese, invitaţii fiind eleganţi. Petreceau în cel mai pur stil: spunând glume, dansau fie era câte un toast... privirile lor spuneau totul ca şi decorul. Muzica de petrecere sau lentă se îmbina perfect cu stările lor de spirit. Ieşeau în faţa restaurantului pe rând pentru a lua aer rece... Se simţeau bine, probabil era o ocazie specială!
5. Aventura
Tânărul nostru se plimbă liniştit pe bulevard.
-Bună frumosule, ce faci?... întreabă o femeie îmbrăcată provocator.
-Mă plimb, vreau să mă duc acasă. Sunt obosit, a spus lucid acesta.
-Am avut o noapte foarte bună şi-mi place de tine. Vrei s-o facem?
-Nu sunt genul aventurier în amor şi nu-mi place să dau bani pentru asta... a replicat calm.
-Cine a spus de bani, a spus grăbită, trăgându-l parcă după ea.
-Mă plimb, vreau să mă duc acasă. Sunt obosit, a spus lucid acesta.
-Am avut o noapte foarte bună şi-mi place de tine. Vrei s-o facem?
-Nu sunt genul aventurier în amor şi nu-mi place să dau bani pentru asta... a replicat calm.
-Cine a spus de bani, a spus grăbită, trăgându-l parcă după ea.
S-au dus la un apartament, în timp ce se mai vedeau umbrele pe la ferestre, acestea se aprindeau şi se stingeau. Viaţa mergea mai departe...
6.Semaforul
Soarele începea să răsară calm peste oraşul provincial. Semaforul îşi schimbă culorile la fel. Erau maşini puţine, oamenii grăbiţi să plece la locul lor. Totul era normal, dimineaţa lăsau misterele nopţii urbane în urmă. Oraşul renaşte sub acel soare, la fel cum în scurtă durată acesta devine aglomerat... a trecut o noapte, urma alta şi viaţa îşi continua la fel de calm mersul.
În oraşul provincial nimic nu părea că se schimbă în bine sau în rău! Drum bun... călătorule străin, parcă le spunea oraşul oamenilor, care veneau şi plecau din el... acesta rămâne tot acolo?!
În oraşul provincial nimic nu părea că se schimbă în bine sau în rău! Drum bun... călătorule străin, parcă le spunea oraşul oamenilor, care veneau şi plecau din el... acesta rămâne tot acolo?!
